Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale sunt cunoscute sub denumirea generică de „servicii ecosistemice” (TEEB 2010). Serviciile ecosistemice sunt grupate în câteva mari categorii (de ex.: MEA 2005, TEEB 2010, MAES 2013, 2014, CICES 2013).
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Prin Strategia Națională pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ 2030, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu.
Pentru a pune în aplicare Inițiativa UE privind cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor acestora (MAES), a fost implementat proiectul Demonstrarea și promovarea valorilor naturale pentru a sprijini procesul decizional în România, derulat de Agenția Națională pentru Protecție Mediului, care include analiza politicilor publice privind nivelul de integrare a conceptului de ecosisteme și servicii ecosistemice în diferite sectoare: biodiversitate, schimbări climatice, pescuit și acvacultură, agricultură și dezvoltare durabilă, transporturi, energie, dezvoltare regională, turism, sectorul marin și cel silvic și stimularea tranziției către o economie verde pentru perioada 2014-2020.